Copilarie regasita! Copilarie niciodata pierduta!
Dar de ce trebuie sa ne regasim in copilarie, sa resimtim in noi trairile copilariei doar atunci cand ne amintim ascultand un text sau privind o fotografie... Si de ce copilaria e singura sursa pentru noi a acelor trairi atat de valoroase. Adica acum ca am devenit maturi, e firesc sa nu mai traim ca in copilarie? Sa nu mai simtim acele trairi frumoase?
Asta inseamna de fapt a fi matur, a-ti pierde copilaria?
Chiar asa oare sa fie ? Sa fie neaparat necesar sa pierdem bogatia copilariei noastre?
Eu nu cred!
cosmincozma13@yahoo.it
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire